Conştiinţa fonologică şi rolul ei în tulburările de limbaj

Pentru că veţi găsi pe blog multe materiale care au ca obiective, printre altele, educarea conştiinţei fonologice, formarea şi dezvoltarea abilităţilor de procesare fonologică, se impune să vă prezint ce este conştiinţa fonologică şi de ce este atât de importantă în prevenirea/corectarea tulburărilor de limbaj.

Conștiința fonologică este un tip de cunoaștere metalingvistică, care presupune abilitatea de a identifica și manipula segmentele limbajului oral, de la sunete, silabe, cuvinte, la propoziții, precum și alte aspecte ale limbajului oral (cum ar fi rima), cu impact asupra semnificației cuvintelor. (Burlea, 2007). Conștiința fonologică înglobează, astfel, noțiunea de ,,auz fonematic” și presupune  capacitatea de diferențiere auditivă a sunetelor, care face posibilă discriminarea lor în vorbire, capacitatea de a percepe fonemele în secvențialitatea producerii lor, dar și abilitatea de a înțelege că propozițiile sunt formate din cuvinte, cuvintele se pot despărți în silabe, cuvintele pot rima, pot începe sau se pot termina cu același sunet, cuvintele sunt formate din foneme distincte, fonemele pot fi manipulate după variate reguli, cu scopul obținerii altor cuvinte cu sens, prin eliminarea, adăugarea, inversarea sau substituirea unui fonem în cuvânt.

Conștiința fonologică se dezvoltă odată cu maturizarea neuropsihică, fiind determinantă în achiziționarea limbajului oral și a limbajului scris-citit. Studiile din ultimele decenii au demonstrat că deficiențele de procesare fonologică împiedică achiziționarea limbajului. Sistemul psiholingvistic este structurat ierarhic, pe mai multe nivele și se construiește pornind de la procesarea fonologică spre nivelele sale superioare. Astfel, pentru orice achiziție la nivelele Lexical, Sintactic, Semantic sau Pragmatic, este necesară decodarea la nivel fonologic.

Deficitul fonologic produce, pe lângă întârzierea în apariţia/ dezvoltarea limbajului şi tulburări de pronunţie, care derivă din însăşi natura senzorial-motrică a actului de articulare. Pentru a emite corect un sunet, copilul trebuie să recepteze corect atât sunetele emise de alţii, cât şi propria emisie sonoră. Când apar deficienţe de procesare fonologică, componenta auditivă a sunetului nu este percepută corect, în consecinţă copilul nu va executa corect nici mişcările articulatorii şi fonatorii necesare pronunţiei sunetului respectiv, omițându-l, deformându-l sau înlocuind-l cu un sunet asemănător din punct de vedere acustic sau cu punct de articulare apropiat.

În cazul tulburărilor de scris-citit, rolul conştiinţei fonologice este şi mai evident. În învăţarea scrisului, copilul foloseşte iniţial medierea fonologică (segmentează cuvântul în silabe, sunete pentru a-l scrie), calea direct ortografică fiind însuşită ulterior, în consecinţă orice deficit fonologic (dificultatea de concretizare grafică a sunetului, prin grafem, sau de decodare a simbolului grafic în sunet, analiza şi sinteza fonematică deficitară, incapacitatea de a reproduce sunetele în succesiunea lor, percepția fonetică deficitară) va cauza tulburări de scriere. Același lucru se întâmplă și în lexie: pentru a putea citi, copilul trebuie să convertească fiecare literă în sunet. Un deficit fonologic va produce reprezentări neclare, împiedicând atât asocierea literă-sunet, cât și segmentarea cuvântului în silabe și sunete, adică decodarea lui la nivel fonologic, ceea ce face imposibilă identificarea cuvântului și înțelegerea lui prin procesare cognitivă superioară.

Ținând cont de toate aceste aspecte, un program de educare a conștiinţei  fonologice (sub formă de exerciţii şi jocuri), care să fie aplicat încă din perioada preșcolară de către părinţi sau educatori, ar avea efecte majore în prevenirea tulburărilor de limbaj amintite. Abilitățile de procesare fonologică constituie baza pe care se construiește atât pronunția corectă, cât și achiziționarea scris-cititului. Acest program de conștientizare fonologică poate fi elaborat pe etape, corespunzătoare nivelurilor conștiinței fonologice: conștiința propoziției, conștiința cuvântului, conștiința rimei, conștiința silabei și conștiința fonemului.

Obiectivele programului de conștientizare fonologică vor viza:
– Dezvoltarea atenţiei auditive
– Formarea și devoltarea percepției fonetice corecte şi a memoriei auditive
– Formarea capacității de analiză și sinteză la nivelul propoziției
– Formarea capacității de analiză și sinteză fonetică la nivelul cuvântului
– Formarea capacității de analiză și sinteză fonetică la nivelul silabei
– Formarea abilității de sesizare a rimei
– Formarea abilității de manipulare a fonemelor în cadrul cuvântului

Într-un viitor articol, voi prezenta un astfel de program de educare/dezvoltare a conştiinţei fonologice şi a abilităţilor de procesare fonologică, cu modele de exerciţii şi jocuri specifice.